duminică, 25 decembrie 2011

În plin război

Când zăpada a respirat a fost clipa în care înţelepţii au tăcut. În zorii acestui crunt război, oamenii au lăsat mânia să le blocheze mintea şi au împietrit. Cei care pretind zile nu ştiu cum este să stai în plină lumină şi au mâinile pline de sângele neiubirii. Bătrânii ştiu cum este să întinerească. Tinerii învaţă abia acum să accepte bătrâneţea. Nu toţi reuşesc, dar şi încercarea trebuie răsplătită. De frică nu ţi-e frică chiar dacă frica e tot ce trupul tău s-ar putea să simtă. Războiul ce se dă acum, astăzi e marea pentru cel care înoată, e aer pentru cel care vrea să respire. Semnul ceresc este fata care călăreşte Lupii Albi şi care arată tuturor calea spre Acasă. Lupii nu se lasă călăriţi decât o dată în viaţă, de spirite curate. Ciudaţi în lumea asta sunt Lupii Albi, în cele dinainte nu. Lupta se dă cot la cot, spate în spate. Miza e liberul arbitru, dar numai Lupii Albi ştiu asta şi de aceea le este greu când Îngerii tac. Cetatea ruinată a vechilor uriaşi renaşte odată cu moartea ultimului dintre ei. Stelele din palma ta spun adevărul mereu. Ia-te după ele când nu ştii încotro să te îndrepţi! Învaţă să stăpâneşti frica iubind! Vei fi pus la încercare. Vei fi tentat să cauţi răspunsuri în lumea materială, a timpului şi spaţiului, dar tu ai un rost aici, acum. Nu ai nevoie de confirmare. Arde punţile trecutului ca să poţi fii destoinic luptător al luminii. În plin război, înţelegând perfect importanţa mizei, vei înţelege că acestea sunt zilele care înseamnă cel mai mult pentru tine. Vei înţelege că doar astfel visele se împlinesc. Luptând alături de cei care gândesc şi simt la fel ca tine.